"preferata"

"oricum esti tot preferata.. oricat te-ai chinui sa schimbi ceva. :)

mi-e drag de tine si urasc sa te simti rau din cauza mea...

In top 3 principii (someone) figureaza asa:
1." sa nu faci rau" apoi
2."sa faci bine"
3." fa rau cu toata puterea ta doar celui care ti-a facut un rau"

te astept lunea viitoare sa mergem la film si sa facem paste :)
te sarut."

oare?

ma numesc "fericire"

Se insereaza.Cerul tine mortis sa se asorteze cu parul meu.Cred ca o sa ploua.

Inca putin si se duce si vara asta.Am observat ca mai mereu, ceea ce ne place si ne face fericiti, dureaza atat de putin.Pana si minunea unui zambet e atat de efemera.Si cum sa nu te afecteze privirea pierduta, fruntea incretita de ganduri si probleme ori mainile tremurande pe ceasca de cafea?

Fericirea-i atat de scurta; abia o simti si o respiri prin toti porii ca a si disparut.Ahh, si fericirea e inselatoare.Iti da ea starea aia de ameteala cu fluturi in stomac si mintea in mii de locuri, dar nu...e doar o himera.Fericirea doare.Si doare al naibii de tare.Cand isi ia talpasita si te trezesti singur, obligat la o aterizare fortata cu picioarele pe pamant, te gandesti daca nu ar trebui sa existe vre-o asociatie, gen OPC, careia sa i te plangi.

FERICÍRE, fericiri, s.f. Stare de mulțumire sufletească intensă și deplină. ♢ Loc. adv. Din fericire = printr-un concurs de împrejurări favorabile. – V. ferici.
Sursa: DEX '98

• Fericirea e un etern santier in lucru.
• Fericirea ... un episod trecator in marea drama a durerii.
• Fericirea - un lucru bizar; cei ce n-au cunoscut-o niciodata nu sunt, poate, cu adevarat nefericiti.

Pentru unii, fericirea consta intr-o cuba libre si-o tigara ... parfumata, pentru altii o carte buna pe varf de munte, ceilalti se multumesc cu piesa preferata la maxim tolaniti in pat tinand ritmul cu varful degetelor de la picioare, altii radiaza la vederea primilor pasi ai micutului, promovarea la locul de munca, iar restul...ei bine, restul habar n-au ce e aia fericire.

Ar putea fi un praf aruncat la intamplare, pe orisicine sau un rasarit de soare alaturi de acel cineva.

Mi-e dor sa vad oameni fericiti.

Mi-e dor de apele tulburi provocate de fericire.

Mi-e dor sa fiu fericita...

de dimineata ...

Dimineti cu tocuri

nari dezmierdate de cafele aromate

nelipsita tigara

soare prietenos

rochii vaporoase

parfumul de pe perna

zambet de om fericit

fuga dupa visele noptii

si

un laptop dansacios :)

Buna dimineata!

noapte aproape alba

insomnii.din alea grele si urate.atat de urate, incat as fi auzit si un ac cum loveste podeaua si zgomotul mi-ar sparge timpanele.si atat de grele ca auzeam greierii concertand in fata blocului (ciudat, n-am vazut nici un afis prin oras) si valurile cum se loveau de malul falezei.si broastele de la Tudor Vladimirescu si cainii insomniaci care latra la ora 2 noaptea la nu stiu ce, poate la greierii pe care ii auzeam din cauza insomniilor mele grele si urate.ma rog, u got the point.nu puteam sa dorm.

cine naiba m-a pus sa beau cafea la 9 seara???ahhh,da.flash-uri.imi aduc aminte.dimineata, partea din zi in care orice om normal isi savureaza linistit cafeaua, eu m-am lasat intr-un mod inexplicabil atat de sorbita de cartea pe care o citeam, incat am uitat complet, ca niciodata, ibricul pe foc.casa era serios amenintata.risca sa ia foc frumusete de apartament cu vedere superba la Dunare din care poti vedea fara probleme atat rasaritul, cat si apusul.ce mai...o splendoare.

norocul si concediul tatalui meu insa, si-au dat mana, evitandu-se astfel un sfarsit de vara ce ar marca fara nici cea mai mica indoiala inceputul sfarsitului meu.

si nu ca insomniile nu mi-ar fi de ajuns, inima mi-a jucat iar feste.aaaa, nu, cica n-am nimic, doar ca ii place sa ma vada putin panicata.sau poate se razbuna, ca am cam supus-o la eforturi in ultimele zile si ... saraca, habar nu are ce o mai asteapta inca.dar hai ca putin zahar si un pahar cu apa ar trebui sa o puna pe picioare sau ... poate doar o sa isi faca treaba ca si pana acum.

ma intorc in the big city in curand.la tv astia anunta caldura mare, din aia cu aer irespirabil cum vroiam cand imi clantaneau dintii in gura de frig pe la mijlocul lui ianuarie.hai ca supravietuim noi(zise ea cu un optimism nemaiintalnit ce o oprise sa tasteze pret de cateva secunde).gata.am revenit.cum ziceam, caldura mare prietene.

sughit.ma pomeneste....gata!s-a oprit.mmmm, mereu in gandurile oamenilor.ce sa-ti doresti mai mult de la viata?

am reusit sa adorm intr-un final pe la 3 jumate.iar la 7, telefonul...mesaj.cand somnul era in sfarsit ca la el acasa.sa nu fi fost singura cu insomnii?

gata.ma duc sa imi recuperez nepoatele dupa o saptamana la bunici.